Îmi plac toate sărbătorile. Parol! Crăciun, Paște, Ziua Copilului, Ziua Cârtiței, Ziua Independenței, Ziua Republicii, Ziua Tirbușonului și multe altele. Îți dai seama, dragă cetitorule că îmi place și Ziua Femeii. Poate puțin mai mult decât cea a Tirbușonului. Lăsând la o parte atmosfera cordială, festivă chiar, sunt literalmente fascinat de pasiunea mondială de a scrie mesaje tematice și, ca și cum nu ar fi de ajuns doar asta, de a le trimite celorlalți.
Există persoane care au subtilitatea unui picamer atunci când scriu. Bunăoară,"Fă, gagici, de ziua voastră s'aveți mii dă flori în glastră" nu denotă o sensibilitate ieșită din comun. Așa cum nici creația de mare angajament ''La Mulți Ani la toate femeileeeee!!!!!'' nu pare a fi opera unui erudit. Evident, știm cu toții că aceste crâmpeie sunt lăsate slobode la fel ca și creatorii lor.
La polul opus se află pateticii. Formula de adresare "Vă spun despre mine că sunt bine, ceea ce vă doresc și vouă" mi-a generat fiori pe șira spinării de când mă știu, însă când e folosită ca introducere într-un mesaj de 8 martie poate fi considerat patologic. De departe, favorita mea este sluțenia, hidoșenia care începe cu "Fie ca". Puteți adăuga orice combinație genială de vorbe meșteșugite, atât timp cât începe așa e o cauză pierdută. Eram destul de mic pe atunci însă mi-i amintesc pe Gheorghe Cozorici, Eusebiu Ștefănescu, Emil Botta sau Andrei Duban care-și scuipau bojocii pe micul ecran alb-negru folosind formula "Fie ca" urmată de la fel de inspiratele nestemate și smaralde "mamă țară", "iubit conducător" sau "meșter cârmaci".
Pentru fieca-iști am să închei așa: Fie ca de azi începând să învățați câte un cuvânt nou în fiecare zi. Astfel, în cinci ani veți deține un lexic de aproape două mii de cuvinte. Această întreprindere vă va oferi posibilitatea de a construi formule mai puțin anoste, bașca faptul ca perioada aleasă este familiară. Cincinalu' e în toți și-n toate!
