Dacă ai mai trecut pe aici, probabil că ai citit asta, asta și asta. (Acum fac puțină pauză pentru cei care n-au citit materialele anterioare și recuperează pe ultima sută de metri) Boooon, acum știm cu toții părerea mea despre polițiști. Da, despre toți polițiștii deoarece în mintea mea polițiști se numesc doar cei care își văd de treabă, cei care au grijă ca eu și familia mea să fim în siguranță [și încredere]. Toți ceilalți purtători de uniformă sunt paraziți. Am citit zilele acestea ce i s-a întâmplat lui Marian Godină (dacă n-ai intuit până acum că despre el voi scrie, e mai bine pentru amândoi să te strecori discret în afara blogului). Este scabros! Dacă așa s-a întâmplat, este complet greșit. Ai un om care stă în stradă și înghite o tonă de mizerii zilnic de la scursorile cu bani și relații, omul ăsta își face meseria (pe care o iubește iremediabil, la final vei vedea de ce scriu asta) și tu, chestor în Poliție, îl umilești în așa hal? Repet, dacă așa s-a întâmplat, e grav.
Acum, trebuie să știi că greutățile despre care povestește Godină, cele din perioada școlii de agenți, sunt destul de comune în sistem. Am tot spus, am cunoscut 800 de polițiști la cursuri, am lucrat foarte aproape cu 160 dintre ei. Sacrificiile făcute de familie pentru a-și ține copilul în Academia de Poliție sunt întâlnite frecvent. Și are sens cumva, nu cred că oamenii cu foarte mulți bani își trimit copii în Poliția Română, chiar nu cred. Una dintre întrebările pe care le pun mereu la cursurile mele este ”câți dintre voi fac astăzi meseria pe care și-au dorit-o încă din copilărie?”. În ”civilie” ridică mâinile maxim 20 % dintre cursanți. La cursul Poliției Române ridicau mâna mai bine de 60 % dintre cursanți. Ce spune asta? Că oamenii fac asta din pasiune, din plăcere și simt asta din rărunchi. N-am să vorbesc din nou despre micimea celor care încearcă să ungă sistemul atunci când greșesc, am tot scris și vorbit pe tema asta. Vreau doar să spun că e plină lumea de oameni care n-au nici măcar cea mai mică dimensiune a răului pe care-l produc ori susțin. Da, iată un secret! Există printre noi și imbecili.
Politicienii sunt oameni care hotărăsc soarta noastră a tuturor. Și lucrul ăsta este valabil peste tot în lume. Pe scurt, iată cum stă treaba cu politicienii: o dată la 4/5 ani ies în public cu foarte multe promisiuni, dacă au reușit să ne convingă au la dispoziție un mandat (dacă nu se duc la loc cu răcoare o perioadă) să facă ce vor, se închid într-un clopot de sticlă mată iar lumea îi disprețuiește. Mai știm că politicienii nu sunt chiar cei mai erudiți bipezi de pe fața Pământului și că sunt și foarte orgolioși, nu vor să mai învețe nimic. În fond, e alegerea lor. Dar ce să vezi? Politicienii au și niște consilieri. Care sunt plătiți tocmai pentru a fi deștepți în locul lor. Noi, în privat, îi numim consultanți și ne folosim des de serviciile lor. Doar că noi ni-i alegem cu grijă, e pe banii noștri. Ce vreau să subliniez? Nene, dacă te știi subțiere-n sinapse și cu sintaxa labilă, îți iei consilieri care să priceapă ce se întâmplă. Nu-mi vine să cred că niciun politician nu a ”marcat” în cazul Marian Godină. Nici măcar unul! S-au înghesuit să ia atitudine în cazul Intact iar despre Godină, s-avem pardon, nimic. OK, care n-au avut posibilitatea, pot înțelege. Dar consilierii ăia ce-au păzit? Distinse domnițe, distinși domni, a fost o fază școală. Am avut așa:
1. una bucată personaj savuros cu priză la public (Marian Godină)
2. o perioadă în care omul a generat conținut în online (aproximativ jumătate de an)
3. o situație neplăcută (presiunea șefilor)
4. persecuția (întotdeauna masele vor ține partea celui cu șanse mici, celui asuprit)
5. explozia de simpatie în online
Nu poți în același timp să fii politician/consilier de politician și să nu ții cont de cele cinci repere. La ora la care scriu materialul ăsta, Marian Godină are 205.150 (aproape 500 au venit în ultima jumătate de oră) de oameni care-i urmăresc postările. Probabil că mai bine de 100.000 au venit zilele acestea. Prin comparație, Lorand Soares Szasz, omul care afirmă cu aplomb că are cel mai mare impact educațional din România (e o țară liberă, poți afirma orice) are 177.645 de urmăritori, după 7 ani de seminarii gratuite în întreaga țară. În continuare mă declar învins de neputința unora de a pricepe cele mai elemetare principii.
Trebuie menționat faptul că IGPR a reacționat impecabil. La 24 de ore de la escaladarea situației, o comisie de anchetă era deja la fața locului. Nu au căutat să ascundă gunoiul sub preș, nu au pus batista pe țambal, nu... (zău că nu mai am hiperbole de acest gen) Chapeau! Au reacționat prompt și tot prompt cred că vor soluționa situația.
Ăsta este un capitol de care voi vorbi o perioadă în sala de curs de fiecare dată când voi ajunge la comunicare eficientă.
Aș mai avea de adăugat 2 lucruri:
1. [Pont gratuit] Politicienii care vor reacționa de acum înainte își semnează singuri condamnarea la moarte politică. N-au putut la timp, acum e tardiv de târziu (pardon de expresie).
2. Am preferat să scriu rândurile astea înainte de a citi cartea lui Marian Godină, Flash-uri din sens opus. Am primit cartea acum câteva ore, intenționez să o citesc la noapte însă am vrut să scriu rândurile de mai sus pe ”curat”.
Scriam mai sus că omul acesta, Marian Godină, își iubește meseria. Nu-l cunosc. Da' nici el pe mine, suntem chit! :) De ce cred asta? Cartea Flash-uri din sens opus se va vinde (probabil) în câteva sute de mii de exemplare până la sfârșitul anului. Omul ăsta va face atâția bani cât nici măcar nu a visat. Va avea apariții media, se va vorbi despre el, îl va ști o țară întreagă, probabil și câteva zeci de mii din alte țări. El știe deja asta. Cu toate acestea, vrea să rămână polițist. Printre scursorile societății cu care este deja obișnuit. Fratele meu, dacă faci asta și nu ești fumat, îți iubești al naibii de mult meseria!
'aidi orvuar de paregzamplu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu