Probabil nu mai este un secret pentru nimeni că lingvistica este știința care studiază limba și legile ei. Ce ar putea să mai mire pe cineva totuși ar fi faptul că există lingvistică teoretică, lingvistică aplicată, sociolingvistică, lingvistică computatională, cognitivă și nu în ultimul rând istorică. Nu e amuzant?
Am descoperit că mă pasionează aceasta știință. Dupâ ce mi-am intors pasiunea asta in fel și chip am decis să schimb câteva idei cu cei care vor avea răbdare să citească acest compendiu deoarece am o imensă dilemă, ca să formulez ca la teveu. Dar până la dilemă trebuie sa vă spun ca la randul ei, lingvistica teoretică studiaza fonetica, lexicul, gramatica, semantica, pragmatica, ortografia și cu voia dumneavoastră, stilistica. Nu e interesant?
M-aș opri astăzi strict la fonetică. Sunt doar un pasionat care bate timid la porțile lingvisticii, fiți blânzi. Ce este fonetica... altceva decăt studiul sunetelor produse de vocea umană? Sigur, mai știm cu toții despre fonetică și că studiaza aspectul fizic al sunetelor de la articulare pâna la percepție. Mare branză. In lingvistica modernă mai apare și noțiunea de fonologie, dar despre asta in numărul următor.
Din una în alta aflăm că există niște sunete elementare, caracterizate printr-o configurație deschisa a căii vocale care nu impiedică in mod semnificativ ieșirea aerului, sunete numite și vocale. Mergând pe acest fir am descoperit cu stupoare că în cursul vorbirii pot să apară in succesiune două sau mai multe vocale. In asemenea cazuri vocalele pot să formeze hiaturi, atunci cănd fac parte din silabe diferite (ex. cuvântul "mie", mi-e) fie diftongi sau triftongi, atunci când se pronunță impreuna intr-o singură silabă (ex. cuvântul "miere", mie-re). In acest ultim caz, intrucât o silabă nu poate conține mai mult de o vocala genuină, celelalte sunete vocalice din silaba se numesc semivocale. Aici universul meu s-a prăbușit iremediabil.
Când eram eu mic (da, ma...am fost și mic, nu mai râdeți acolo in fund) imi placea să îi pun pe profesorii de româna în încurcătură intrebându-i ingenuu cum se desparte in silabe cuvântul pionier. Ce mă mai radeam io când auzeam pi-o-nier! Cum le frecam io ridichea spunandu-le că nu cred ca diftongul incape in aceeași silabă. Ei bine, acum sunt in ceața. Am aflat de hiat și de semivocale. Daca m-am inșelat? Dacă e corect pi-o-nier? Ptiu! Și mai e și nenorocitul ăla de triftong. Trebuie să gasesc repede alt cuvant cu care să mă rad de profi. Unul cu patru vocale.
Asta e! Am gasit! Cum se desparte in silabe cuvantul coaie?
Sigur, aș fi putut folosi cuvantul oaie, insa pe de o parte mi-am pregatit terenul pentru o lectie viitoare despre consoane pe de alta parte am facut deja referire la Becali in materialul anterior.
