Dacă ai un prieten care are o afacere...

   
   De la ce m-am luat? Am văzut zilele acestea pe rețelele de socializare un mesaj care s-a viralizat simțitor. Sper că l-ai văzut și tu. ”Dacă un prieten are o afacere, ajută-l cumpărând de la el, nu cerând mereu ceva gratis”. Acesta este mesajul. Sigur, pare un truism la prima vedere. Ce-ar fi să te gândești mai bine?
Eu aș merge și mai departe. Am o prietenă în Onești care are o farmacie. Afacere mică, de familie, departe de a fi un lanț farmaceutic. Știu că nu-i este ușor. Tocmai de aceea, de fiecare dată când sunt în Onești și trebuie să cumpăr medicamente, prefer să fac asta în farmacia ei. Și încerc să-mi conving și părinții, prietenii, cunoscuții să facă asta. De ce? Pentru că este o afacere mică, locală. Avantajele sunt lesne de intuit. Pe lângă faptul că sprijin un antreprenor care are nevoie de suportul comunității, ajut și comunitatea locală, având în vedere faptul că veniturile se impozitează local.
Încerc să fac asta peste tot în România. În fiecare localitate în care ajung, fie profesional, fie ca turist, încerc să cumpăr de la un antreprenor local. Din aceleași considerente. Sigur, cu condiția ca prețurile să fie similare ori sensibil mai mari decât la competiția acerbă a multinaționalelor. 
Treaba cu prețurile este principalul blocaj psihologic. Hai să luăm un exemplu, să ne fie mai ușor. Îți propun să alegem un supermarket ori hypermarket versus un magazin local. De cele mai multe ori îți faci cumpărăturile la multinaționale. De ce? Prețul este mai mic. Pentru ca exemplul să fie și mai specific, hai să alegem carnea de pui. Prețul unui kilogram de pui refrigerat începe de la 8-9 lei dacă prindem o ofertă. Altfel, pornește de la 10-11 lei. Ieftin, da? Normal, este vorba despre acei pui care plesnesc de hormoni. Prețul unui kilogram de pui crescut lent, la sol, pleacă de la 17 lei. Scump, nu-i așa? Dar, stai! Nu suntem noi fruntași la aruncat alimente? Hai să încercăm o altă formulă de calcul.

Cumperi doi pui, că erau la ofertă. Ambii au câte 2 kg. I-ai prins la 10 lei/kg, ești norocos. Nu cumperi decât refrigerați pentru că ăia congelați nu sunt sănătoși. Ești fericitul posesor a 4 kg de pui. Bravo! Ai cheltuit doar 40 de lei. Ești bun! Ajungi acasă și constați că nu poți găti decât 1 kg de carne. Celelalte 3 kg merg unde? Exact, în congelator! După câteva luni, când vine rândul celorlalte bucăți de carne, mâncarea nu prea mai are gust. Și o arunci. Dacă arunci jumătate, prețul real este de 20 de lei/kg. De ce nu ai cumpăra la acest preț un pui de la un producător local? Sau de la un magazin mixt care se aprovizionează de la micii producători locali? Dacă n-am reușit să te conving încă, hai să mai vin cu un argument. Spuneam că un kilogram de pui de supermarket este 10 lei. Pentru că veniturile tale nu sunt foarte mari, preferi să cumperi produse mai ieftine. Și faci asta 15-20 de ani. Apoi mergi să-ți faci un set complet de analize medicale. Să continui?  Având această perspectivă, 17 lei pe kg mai pare scump?
Aș putea continua la nesfârșit. Treaba e destul de simplă. Dacă elimini lăcomia și risipa, vei vedea că-ți poți permite produse de calitate superioară. Vei fi ceva mai sănătos și în același timp, ai putea sprijini un antreprenor local. Nu trebuie să mă crezi pe cuvânt. Încearcă treaba asta pentru o lună sau două. Fă-ți calculele după această perioadă și trage singur concluzia.
Încearcă măcar!