Despre dreptul la cunoaștere. Hai, mă... pe bune?

   Mi-o aduc aminte pe mamaia. Era din Ardeoani, lângă Tescaniul lui Enescu. Era o femeie credincioasă. Îmi aduc aminte că în vacanțele de vară mergeam la țară și mă bucuram teribil de asta. Mamaia mea a fost cea care m-a învățat Înger, Îngerașul meu, asta doar după ce am rugat-o eu. Da, doar după ce am rugat-o. Mi-a spus că nu e bine să obligi pe cineva să se roage, să creadă, să meargă la biserică. Oamenii vor face pasul către Dumnezeu când vor dori ei, nu când le cere altcineva asta. Pe atunci nu prea îmi era clar de ce spunea mamaia lucrurile astea însă era bătrână, trebuia să aibă dreptate. Așa învățasem la școală.
O vedeam în fiecare seară rugându-se înainte de culcare. Aș fi vrut să fac și eu asta însă nu știam cum. Am rugat-o să mă îndrume iar ea m-a ascultat. Așa am învățat rugăciunea copilăriei mele, Înger, Ingerașul meu. Nu era seară de la Dumnezeu fără ca eu să-mi spun rugăciunea.
Pe cât era de credincioasă mamaia mea, pe atât era de rezervată în lume. Nu discuta despre religie, nu dădea pilde, nimic de acest fel. Își vedea liniștită de credința ei. Era o femeie simplă, de la țară, fără prea multă carte. Așa era atunci.

Orele de religie în școală. Mare iureș pe subiect zilele acestea. Preoții din toate colțurile țării se întrec în smerenie când explică importanța religiei, BOR-ul a scris istorie organizând prima campanie publicitară din istorie (vezi Liana Stanciu, Manuela Hărăbor, Sofia Vicoveanca, Ana Blandiana, Connect-R), din-cale-afară-de-fericitul Daniel face declarații de tipul "Înscrierea pentru ora de Religie este un act de credinţă, de mărturisire publică a credinţei, a iubirii noastre faţă de Hristos şi a dorinţei noastre de a creşte spiritual. Biserica a botezat copiii pe care părinţii i-au născut şi i-au adus să fie botezaţi. Dacă Biserica a botezat copiii înseamnă că are şi datoria de a-i creşte în credinţă".
N-am o problemă cu predarea religiei în școală. Cu o singură condiție: să fie vorba despre o istorie a religiilor, cu atât mai mult cu cât ne putem mândri cu Mircea Eliade și al sau Tratat de Istorie a Religiilor. În România există cel puțin 15 culte religioase, firesc ar fi să fie studiate toate.
”Biserica a botezat copiii pe care părinţii i-au născut şi i-au adus să fie botezaţi. Dacă Biserica a botezat copiii înseamnă că are şi datoria de a-i creşte în credinţă", spune exagerat-de-fericitul Daniel? Foarte bine. Atunci aș completa așa: Biserica are datoria de a-i crește și educa, de a le asigura accesul la informație, de a-i ajuta să se exprime corect gramatical, de a-i ajuta să treacă examenele cinstit, de a le insufla dorința de a ajuta, de a cultiva voluntariatul etc. Bat câmpii, așa e?
Întreprinderea Bisericii este de înțeles, în definitiv este nevoie de enoriași pe termen lung. Ce mi se pare mie incredibil este reacția societății, a părinților în cele din urmă. Au îmbrățișat ideea instantaneu! Este notoriu faptul că învățământul românesc se află într-un impas cum n-a mai fost vreodată, procentele de promovabilitate ”reușite” în ultimii ani îmi dau fiori pe șira spinării, programa școlară este elucubrantă. Cu toate acestea, prima grijă este introducerea [obligativității] orelor de religie în școli. Așa rezolvăm totul!
Sunteți bolnavi? Nu cred că ar ieși atât deranj dacă ar fi vorba de introducerea unor module de comunicare, de persuasiune, de competențe antreprenoriale, de ore de dezvoltare fizică armonioasă. În definitiv, de ce ne-am dori copii deștepți și sănătoși? Nu e important. Să-i știm la orele de religie, asta e tot ce contează.

Da, cred în Dumnezeu! Este vorba de Dumnezeul care mă face să ajut oamenii, să le dau șanse celor care sunt la început de carieră, să organizez și să particip la programe de voluntariat, să nu fac rău nimănui, fără să-mi ceară astea. Dumnezeul în care cred eu nu mă trimite pe stradă să-i conving pe oameni de importanța religiei în școală, El știe că oamenii vor veni la El când sunt pregătiți pentru asta. Este Dumnezeul în care credea mamaia mea, femeie simplă de la țară, fără prea multă carte. O fi vorba despre același Dumnezeu pe care-l invocă oamenii în campania publicitară pe Youtube?